Casa de Cultura

Casa de culturà a fost infiintatà in toamna anului 1954 – când Palatul Culturii devine sediu al Casei de Cultură si al unor birouri ale Partidului Muncitoresc Român; la parter era instalatã o tipografie si redactia revistei „Viata Liberă".

Casa de culturà a municipiului Sighetu Marmatiei a ocupat un loc important în întreaga activitate cultural-artistică a oraşului si a zonei şi a avut ca directori pe: Ruja Alexandru , Berciu loan, Batin Vasilet, Ciplea Teodort, Petrovai Gheorghe, Dunca loan, loan Dorel Todea, loan Ardeleanu Pruncu, Spiridon Pralea, Felica Ardelean, Octavian Postolache si Vasile Muste.

De prin ani '60- 70, institutia îşi îmbogăţeşte şi diversifică activitatea aici activând formaţii artistice de amatori de mare valoare: orchestră simfonică, cor mixt; teatru popular, teatru de păpusi, Ansamblul folcloric MARA, Cenaclul literar „George Cosbuc" si „Alexandru Ivasiuc", „Universitatea populara" cu zeci de cursuri, brigadā ştinţifică, colectiv de lectori, artişti plastici etc. Tot aici îşi va avea biroul Comitetul Municipal de cultură, coordonatorul activitätii cultural-artistice la nivel de municipiu (presedinti: scriitorul Ludovic Bruckstein, prof. Constantin Diaconescu, prof. Dumitru Paraschiv, prof. Cornelia Circa, prof. Alexandru Tiplea si prof. dr. loan Dorel Todea).

Formaţiile şi artiştii amatori participă si câştigã numeroase titluri de laureat, locul I, II, III si alte numeroase premii la concursurile nationale: Festivalul National „.L. Caragiale", Festivalul national al cântecului si jocului popular, Festivalul National „Cântarea României"etc.

Formatiile reprezentative ale Casei de cultură au obţinut de-a lungul anilor numeroase premii internaţionale, confirmând astfel talentul si valoarea artistilor amatori din Sighetu Marmatiei!

Sediul Case de culturà a fost reorganizat dupà mutarea Cabinetului de partid, având la dispozitie mai multe săli pentru activităţi şi repetiţii, a fost reorganizatã de mai multe ori sala de spectacole şi a fost deschisã sala de spectacole „STUDIO - VIOREL COSTIN".

Ínainte de anul 1989, în viaţa culturală şi spirituală a oraşului au avut loc importante evenimente cultural-artistice si stintifice organizate de-a lungul anilor într-un context original, majoritatea filind organizate de Comitetul Municipal de Cultură, desfăşurându-se la, sau cu aportul direct al institutiilor culturale cu sediul la Palatul Cultural. Astfel, cu toate neajunsurile caracteristice anilor respectivi, in Sighetu Marmatiei au avut loc manifestări ce conferă o personalitate aparte vieţii culturae din zonă, tradiţia şi creaţia contemporană s-au materializat în următoarele principale forme – pe care le vom enumera în ordinea calendaristică (pe parcursul unui an) şi nu a valorii lor:

• „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” – manifestări dedicate luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu (luna ianuarie)
• „Cântec de dor – cântec de ţară” – festival concurs de creaţie si interpretare a muzici usoare si folk (luna tebruarie);
• Festivalul-concurs de creatie si interpretare al formaţiilor de satiră şi umor (luna martie);
• „Zilele Universitâtii populare" eveniment complex, simpozioane, intâlnire cu personalitati ale culturii si ştiinte din marile centre universitare etc. (luna aprilie);
• Decada culturală sigheteana, manifestare complexă;
• „Sărbătoare primăverii", obiceiuri prezentate în ambianţa secţiei de etnografie a muzeului; expoziţii de artă plastică, artă populară, spectacole, simpozioane, etc. (luna mai);
• „Simpozionul interjudetean „Alexandru Ivasiuc" (luna iulie);
• Festivalul de poezie de la Sighetu Marmatiei - o perioadã a purtat denumirea Festivalul „Laude-se omul şi ţara" (luna octombrie);
• „Saptămâna tineretului"- program de actiuni cultural-artistice si stintifice la care participau tineri din întreprinderi si instituti si elevii din învätâmântul liceal (luna noiembrie);
• „Festivalului de datini si obiceiuri de iarna" (luna decembrie)
• Saloanele anuale de pictură (Salonul de primavară şi Salonul de iarnă - inclus in Festivalul Datinilor de iarnă, expoziţii personale);
• Clubul Tineretului - în partea dreaptă la parterul clădirii - Cu program de actiuni pentru tineret, seri de poezie şi muzică, concursuri pe teme diverse, seri de dans;
• Valorificarea ştiinţifică a tradiţiilor etnografice şi folclorice a zonei Maramures, punerea în atenţia specialiştilor din ţară şi din străinătate a unor aspecte majore ale creatiei populare, s-a realizat prin sesiunile stintifice organizate in cadrul „Decade culturale sighetene" (anual), si cu ocazia „Festivalului de datini si obiceiuri de larna" (anual, începând cu editia a doua în anul 1970);

Unele dintre evenimentele de mai sus şi-au continuat activitatea şi după 1989, dar schimbarile la conducerea institutiilor de cultură, conditiile economice, sociale, culturale, cerinţele legate de schimbärile produse de societatea de tranzitie au fäcut ca doar două din ele să aibă o continuitate, respectiv: „Festivalul de poezie" si „Festivalului de datini si obiceiuri de iarnă".

Evidentiem câteva performante artistice de amatori, reprezentate de două forme prin care se demonstrează atât pretenţiile sighetenilor de orăşeni iubitori de cultură cât şi străduinţa institutiei de a valorifica, păstra şi transmite din generatie în generatie tezaurul folcloric al Maramureşului: Teatrul popular „Liviu Rebreanu" si Ansamblul folcloric „MARA".